Adaptarea la cancer

Adaptarea la cancer. Sfaturi și strategii.


În România, în fiecare an sunt diagnosticate cu cancer mai mult de 78.000 de persoane.

Multe dintre aceste persoane, după primirea diagnosticului, intră într-o stare de șoc, frică, furie și ulterior, demoralizare. Datorită faptului că în spitalele din Romania există un mare deficit de personal socio-medical iar în multe dintre unități există un singur psiholog la câteva sute sau mii de pacienți,  foarte mulți pacienți sunt nevoiți să se descurce singuri în această fază acută.

Pe termen lung, numeroși factori, precum tipul cancerului, stadiul bolii, existența metastazelor, efectele fiziologice (ex: tulburări sexuale, durere, oboseală) sau efectele cancerului asupra imaginii persoanei (cancerul sau tratamentul a provocat schimbări în înfățișarea persoanei) influențează reacția și adaptarea  la boală. Cu cât boala este mai avansată, cu atât mai mult este mai greu ca persoana să se adapteze din punct de vedere psihologic. Dificultățile de adaptare pot interfera cu viața cotidiană, viața profesională, relațiile interpersonale și altele.

Persoanele care sunt diagnosticate cu cancer se confruntă cu un nivel crescut de distres emoțional care poate include depresia, anxietatea, frica cu privire efectele bolii, frica de recidivă a bolii, frica de moarte și furie. De asemenea, un număr foarte mare de pacienți se confruntă cu oboseala asociată cancerului, tulburări ale somnului și durere. Cancerul și tratamentul acestuia se asociază cu numeroase efecte secundare care se pot confunda cu simptomele unor tulburări emoționale precum depresia. Printre aceste efecte secundare se numără oboseala, pierderea poftei de mâncare, pierderea în greutate și altele.


Despre coping și ajustarea la boală 

Deși foarte mulți pacienți se pot confrunta cu aceste dificultăți, fiecare persoană este diferită și poate fi afectată într-un alt mod de diagnosticul de cancer. Două persoane diagnosticate cu aceeași formă de cancer, în același stadiu, urmând același tratament se pot ajusta diferit, în funcție de caracteristicile fiecăruia. Printre aspectele care pot să facă diferența în ajustarea la boală se numără calitatea vieții și experiențele de dinaintea debutului bolii, vârsta pacientului, suportul social disponibil, modul în care percepe diagnosticul, controlul perceput asupra cancerului și multe altele.

Pentru a face față cancerului, multe persoane aleg să se implice în activități și comportamente care  se adresează în mod direct bolii, spre exemplu se implică activ în tratament, se informează cu privire la diagnostic și tratament, comunică cu medicul oncolog, participă la grupuri de suport, se implică în activități de voluntariat în cadrul unor asociații din domeniu și altele. De asemenea, de foarte multe ori, după primirea diagnostului, persoana se poate confrunta cu o criză existențială și  își redefinește valorile personale, încercând să găsească un sens al existenței ei, de cele mai multe ori, unul care este mai presus de simpla satisfacere a nevoilor personale.

Un alt aspect important în ajustarea la cancer ține de calitatea relațiilor cu ceilalți. Persoana trebuie să simtă că poate să dezvolte și să mențină o relație bazată pe încredere și întelegere. Modul în care familia și prietenii percep boala persoanei afectate are o influență majoră asupra modului de ajustare a pacientului. Dacă familia și prietenii reacționează negativ, în sensul în care neagă existența bolii sau blamează pacientul pentru apariția bolii, acest lucru poate conduce către o ajustare grea și problematică.

Dacă familia și prietenii acceptă acest diagnostic și mențin aceeași relație apropiată și bazată pe încredere, pacientului îi va fi mai ușor să se ajusteze la boală.

Personalul medical poate avea o influență majoră în modul în care pacientul se va comporta dupa primirea diagnosticului. Atunci când între personalul medical și pacient există o comunicare deschisă bazată pe furnizarea informațiilor acurate cu privire la expectanțele bolii, simptomele care vor apărea, experiențele senzoriale și altele, face o mare diferență în ajustarea la boală.


Ce tip de strategii sunt disponibile pentru a facilita adaptarea la boală?

Strategii de educare a pacientului

Această strategie este folosită pentru a informa pacientul despre sistemul medical, despre boală, strategii de tratament, efecte secundare, strategii comportamentale precum managementul stresului și exerciții de relaxare. Aceste strategii pot ameliora efectele secundare ale tratamentelor pentru cancer.

Strategii comportamentale

O tehnică psihologică care a fost cercetată frecvent se referă la folosirea strategiilor de relaxare (relaxarea anumitor grupe musculare sau biofeedback) în ameliorarea efectelor secundare ale chimioterapiei. Strategiile de relaxare sunt eficiente în reducerea stresului, anxietății, stărilor de greață și a oboselii, atât înaintea tratamentului cu chimioterapie cât și după. Strategiile de reducere a stresului, inclusiv strategiile de relaxare și educarea cu privire la procedurile medicale ajută la reducerea anxietății și la creșterea aderenței la tratamentul prescris de medic.

O altă strategie comportamentală des folosită este introducerea exercițiilor fizice în programul pacientului. Exercițiile fizice sunt asociate cu reducerea oboselii, a anxietății și a depresiei. Se recomandă consultarea medicului oncolog deoarece există contraindicații în ceea ce privește introducerea exercițiilor fizice în programul pacientului, spre exemplu dacă pacientul suferă și de alte boli (ex: o boală cardiovasculară), dacă există metastaze osoase, dacă pacientul a suferit recent o intervenție chirurgicală majoră sau altele.

Strategii cognitiv-comportamentale

Persoanele care suferă de cancer adesea se confruntă cu un sentiment apăsător de teamă cu privire la boală, preconcepții cu privire la evoluția bolii, preconcepții cu privire la tratament și la propria abilitate de a se adapta. De asemenea, foarte mulți pacienți se confruntă cu anxietate și depresie.

Terapia cognitiv-comportamentală este o formă de terapie validată științific și este foarte eficientă în reducerea simptomelor de anxietate, depresie, furie, oboseală, insomnie și altele. Este deseori combinată cu tehnici de relaxare precum: controlul respirației, imageria ghidată, relaxare musculară progresivă și alte tehnici.

Grupurile de suport

Rolul grupurilor de suport în ajustarea pacienților la boală este unul foarte important. Cercetările arată că grupurile de suport sunt asociate cu reducerea nivelui de stres psihic și fiziologic a participanților și reprezintă un mediu sigur unde membri își pot exterioriza emoțiile intense asociate cu cancerul. Prin intermediul acestor grupuri de suport , persoana are ocazia să discute cu alți participanți care se confruntă cu experiențe similare, despre eventualele probleme care pot apărea în urma bolii, tratamentului și altele. De asemenea, cercetările arată nu există diferențe semnificative între participarea la un grup de suport tradițional și participarea la un grup de suport online. Așadar, pacienții sunt încurajați să se înscrie în diferite grupuri de suport destinate lor, pe rețele de socializare, forumuri și altele.

Participarea la grupurile de suport online poate conduce către creșterea calității vieții și a ratei de supraviețuire deoarece acestea furnizează participanților un sentiment de apartenență, conduc către o mai bună ajustare la boală și cresc aderența la tratament.

Ce se poate face în fazele avansate de cancer? 

În fazele avansate de cancer de obicei apar simptome severe de anxietate, depresie, furie, în combinație cu preocupări existențiale și frica de moarte. În această fază, formele cele mai eficiente de psihoterapie sunt: Terapia prin demnitate (Dignity Therapy) și Terapia prin acceptare și angajament (Acceptance and Commitment Therapy).