Săptămâna 3. Distresul emoțional
1%

Roller-coasterul emoțional

”Am 51 de ani și mă gândesc...uneori mă simțeam ca și cum fiecare parte a corpului meu s-ar fi prăbușit.”
Maria
”Îmi aduc aminte că m-am înfuriat foarte tare deoarece întotdeauna am avut grijă ce mănânc și încercam să-mi mențin o condiție fizică bună.”
Andrei
”Poate dacă nu aș fi făcut asta, poate dacă nu aș fi făcut aia, atunci nu m-aș fi îmbolnăvit de cancer.”
Andra

Persoanele diagnosticate cu cancer spun că se confruntă cu o varietate largă de emoții la primirea diagnosticului, în timpul operației, chimioterapiei și/sau radioterapiei. Chiar dacă dumneavoastră NU v-ați confruntat cu acestea, totuși această secțiune poate fi utilă deoarece aceste emoții pot să apară indiferent de forma tratamentului pe care o urmați. Printre emoțiile care pot să apară se numără frica, șocul, negarea, disperarea, furia, izolarea emoțională, depresia și auto-învinovățirea.

Frica și Șocul

Un diagnostic de cancer va duce la un anumit nivel de frică și șoc, nu doar pentru dumneavoastră ci și pentru partenerul dumneavoastră, familia, prietenii și persoanele din comunitatea dumneavoastră. O parte din frica cu care se confruntă atât femeile cât și bărbații diagnosticați cu cancer, poate fi în legătură cu tratamentul care va urma, în timp ce pentru alții frica poate fi legată de impactul bolii asupra familiei și a locului de muncă. Unele persoane spun că nu au încredere în abilitatea lor de a face față acestui diagnostic și tratamentului ce va urma.

Furia

Unele persoane spun că se simt ,,dezamăgite” de corpul lor și se înfurie foarte tare atunci când se gândesc că au făcut toate lucrurile posibile pentru a reduce șansele de a se îmbolnăvi de cancer și în final, tot s-au îmbolnăvit.

Auto-învinovățirea

Un lucru important de luat în considerare este faptul că unele persoane se învinovățesc pentru diagnosticul de cancer. Aceștia spun că au convingerea că și-au făcut asta cu mâna lor deoarece:

1. Nu s-au adaptat stresului din viața de zi cu zi.

2. Nu au avut parte de destul suport social sau de suport din partea partenerului.

3. Au avut un stil slab de a face față problemelor.

4. Au anumite trăsături de personalitate care sunt asociate cu un anumite riscuri și/sau:

5. Depresia.

Deși există foarte multă atenție din partea mass-mediei asupra ideii că acești factori psihologici pot cauza cancer, în realitate NU EXISTĂ dovezi concludente care să dovedească acest lucru¹. De asemenea, nu există dovezi concludente care să arate faptul că acești factori vor face cancerul să se extindă sau să se înrăutățească în vreun fel sau altul, odată ce ați fost diagnosticat/ă.

Dacă dumneavoastră sunteți de părere că ați avut o oarecare contribuție pentru dezvoltarea cancerului, poate fi util să începeți să lucrați pe punctele dumneavoastră tari și pe lucrurile pe care le puteți schimba de azi înainte (precum dieta, exercițiile fizice, relaxarea), decât să vă focalizați atenția pe momentele de slăbiciune din trecut. În fișa de lucru din următoarea secțiune ,,De la învinovățire la schimbare” veți găsi o descriere mai largă a acestei idei.

 [1] Pentru mai multe informații privind cercetările din domeniu, consultați: 

Garssen, (2004). Psychological factors and cancer development: Evidence after 30 years of research.Clinical psychology Review, 24, 315-338.

Edelman, S. (2005). Relationship between psychological factors and cancer: An update on the evidence. Clinical Psychologist, 9,45-53.